Despre criza soferilor pe piata fortei de munca tot discutam de foarte multa vreme incoace si de obicei doar in cercuri restranse, in reviste de specialitate si la conferinte de specialitate. Acum insa toata lumea discuta despre „marea demisioneala” care a inceput in SUA undeva prin 2020 si s-a propagat si in Europa.
Acum, avand aceste date si stiind ca exista acest comportament al angajatilor mi-ar placea sa incepem sa vorbim si despre „marea retentie”. Suntem extrem de focusati sa aflam motivele pentru care angajatii demisioneaza, insa aici cred ca avem cateva date, stim cam ce ii determina pe soferi de exemplu sa plece de la noi la o alta companie.
Meseria de sofer de camion este total diferita fata de orice alta meserie poate comparabila cu meseria de aviator. Problemele cu care el se confrunta sunt total diferite fata de a oricarui angajat, apoi este greu sa definesti pentru ei un plan de cariera deoarece in general se angajeaza sofer si daca pleaca tot ca sofer o face.
Ce il frustreaza pe sofer? In primul rand exista mereu frustrarea ca ei nu sunt ascultati, ca ei nu sunt apreciati la adevarata lor valoare, ca nu primesc un „multumesc” sincer niciodata si ca flexibilitatea este doar din partea lor catre angajator.
Apoi de cele mai multe ori angajatori incerca sa trateze efectul cu bonusuri sau mariri de salarii si nu cauza. Nu vreau sa minimalizez importanta unui salariu decent, insa nu tratam cauza. Faptul ca ii dam un bonus aceasta fiind o motivatie extrinseca va avea efect de maxim 60 zile, apoi soferul uita de marire si ajungem din nou la cauza care a declansat nemultumirea.
Si totusi ce il retine pe sofer intr-o companie?
Desigur o remuneratie corecta, dar am stabilit deja ca in felul asta tratam doar efectul si nu cauza. Apoi, fiindca stim deja ca una dintre cele mai mari nevoi psihologice ale romanilor este aprecierea, soferul are nevoie sa simta ca este apreciat si nu doar cand incepe pandemia si toata lumea incepe sa ii considere eroi ci pe tot parcursul lor profesional. Comunicarea, am mai spus-o si o voi tot repeta, soferul are nevoie sa fie ascultat si inteles. Empatia, un lucru care noua romanilor ne cam lipseste si ar trebui cultivat din plin. Imi amintesc un citat „Empatia inseamna sa intelegi, nu sa fii de acord”, deci soferii trebuie intelesi. Apoi trebuie sa le oferim facilitati corespunzatoare in toate bazele si locatiile unde ei isi fac pauzele, si asta este o dovada a faptului ca ii apreciezi.
Imi spune un reprezentant al unei firme de transport la un moment dat faptul ca nu poate oferi facilitati mai bune pentru ca oricum soferii le strica, insa asta este ca si cum am avea un hotel si am spune ca nu reparam clanta de la usa pentra ca turistii oircum o strica.
Poate o sa va intrebati dar cum aflam noi ce i-ar retine pe soferii in companie. Exista cateva instrumente despe care am mai vorbit si anume „Stay IN interview” sau ” Interviul de sedere” care implementat corect si regulat iti poate da informatii foarte relevante despre ce l-ar determina pe sofer sa paraseasca compania.